Clarificari in cazul Iosif Ton

În urma anunțului meu că m-am asociat cu Mișcarea Străjerilor și a anunțului că sunt ”baptist carismatic”, s-a pornit o furtună de interpretări și de comentarii pe care nu intenționez să le comentez; în special nu doresc să calific eu ”spiritul” dezbaterii și nici limbajul folosit de unii dintre pastorii și teologii baptiști. Semnalez doar faptul că nebaptiștii se întreabă stupefiați: Ce au baptiștii de se sfâșie între ei în felul acesta?

În loc să mă angajez în a da replici, sau în a răspunde celor care s-au grăbit să mă desființeze într-un fel sau altul, voi căuta să-mi clarific poziția de baptist carismatic, în special pentru cei care mă iubesc și care de-a lungul anilor s-au hrănit cu predicile și cu cărțile mele și cărora li s-a creat în mod intenționat impresia că i-am trădat printr-o schimbare radicală de direcție.

Cuvântul ”carismatic” vine de la cuvântul grecesc harismata, folosit de apostolul Pavel în introducerea la discuția lui extinsă despre darurile Duhului Sfânt din 1 Corinteni 12-14:

”În ce privește darurile spirituale (harismata), nu voiesc, fraților, să fiți în necunoștință.” Ceea ce în traducerea română este redat prin două cuvinte, ”darurile spirituale”, sau ”darurile duhovnicești”, în originalul grec este un singur cuvânt: harismata. Pentru a-i ușura cititorului urmărirea argumentării mele, voi cita aici afirmațiile esențiale ale lui Pavel despre aceste ”daruri”, sau ”harisme”, sau ”carisme.”

”Și fiecăruia i se dă arătarea (manifestarea) Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoaștere, datorită aceluiași Duh: altuia, credința, prin același Duh; altuia, darul vindecărilor, prin același Duh; altuia, puterea să facă minuni, altuia proorocia; altuia deosebirea duhurilor, altuia felurite limbi; și altuia tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh; care dă fiecăruia în parte, cum voiește.” (1 Corinteni 12:7-11) Apoi, Pavel face câteva explicații:

■”Și Dumnezeu a rânduit în Biserică întâi apostoli; al doilea, prooroci; al treilea învățători; apoi pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul vindecărilor, ajutorărilor, cârmuirilor și al vorbirii în felurite limbi.
■”Oare toți sunt apostoli? Toți sunt prooroci? Toți sunt învățători? Toți sunt făcători de minuni? Toți au darul vindecărilor? Toți vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc?” (12: 28-30).
După ce, în continuare, Pavel ne arată că este o cale mai bună decât calea darurilor, adică dragostea (cap.13), în capitolul 14, apostolul discută pe larg două dintre aceste daruri: proorocia și vorbirea în limbi. Iată cum începe el această discuție:

■”Urmăriți dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești (harismata), dar mai ales să proorociți. Într-adevăr, cine vorbește în altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înțelege și cu duhul el spune taine. Cine proorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor spre zidire, sfătuire și mângăiere. Cine vorbește în altă limbă se zidește pe sine însuși; dar cine proorocește zidește sufletește Biserica. Aș dori ca toți să vorbiți în limbi, dar mai ales să proorociți” (14:1-5).
După o serie lungă de explicații și reglementări de aplicare a acestor daruri în Biserică, Pavel concluzionează:

■”Astfel, deci, fraților, râvniți (aspirați) după proorocire, fără să împiedicați vorbirea în limbi. Dar toate să se facă în chip cuviincios și cu rânduială” (14:39-40).
Problema din epoca modernă este creată de cei care au decis că o bună parte dintre darurile listate de Pavel au încetat să mai fie date îndată după terminarea scrierii Noului Testament.

Trebuie să spunem răspicat că nu există nici o indicație în textul Noului Testament că Duhul Sfânt nu mai dă aceste daruri de atunci încoace. Dimpotrivă, vom vedea care sunt argumentele din textul Noului Testament că aceste daruri nu s-a intenționat să fie date numai primei generații de creștini, apoi ele să înceteze, ci dimpotrivă.

Apostolul Pavel nu dă să se înțeleagă în nici un fel că aceste daruri vor înceta în cursul istoriei creștinismului. Singura lui preocupare este să reglementeze forma lor de manifestare!

Acum, după ce în secolul al 20-lea au apărut o enormă mulțime de creștini care cred că Duhul Sfânt dă și astăzi toate aceste daruri și care au căpătat numele de ”carismatici”, problema rămâne exact cea pe care a observat-o apostolul Pavel: nevoia de definire a formei de manifestare a acestor daruri. Să clarificăm deci: toți carismaticii cred că Duhul Sfânt împarte și astăzi toate darurile listate de Apostolul Pavel în 1 Corinteni 12. Ei se împart în diferite grupări, biserici și chiar culte, prin forma de manifestare a acestor daruri.

Trebuie să mai semnalăm un fenomen cu totul remarcabil. Cei ce acceptă să vină în mișcarea carismatică, adică să nu mai pună bariere Duhului Sfânt, să nu-L mai limiteze spunându-I ei ce daruri să dea și ce să nu dea, trăiesc o mare descătușare, o mare eliberare și o mare bucurie care se manifestă prin exuberanță, prin ridicarea mâinilor în adorare, și prin alte manifestări care pe cei înțepeniți în răceala clasică îi deranjează. Cei ”treziți” la realitatea puterii transformatoare a Duhului Sfânt și la realitatea acțiunilor Lui dumnezeiești, manifestate prin harismata, prin darurile spirituale miraculoase, ascultă ce zic psalmiștii:

■”Strigați de bucurie către Domnul, toți locuitorii pământului. Slujiți Domnului cu bucurie; veniți cu veselie înaintea Lui… Intrați cu laude pe porțile Lui! Intrați cu cântări în curțile Lui!” (Psalmul 100:1-2,4).
■”Lăudați pe Domnul! Cântați Domnului o cântare nouă, cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, să se veselească fiii Sionului de Împăratul lor! Să laude Numele Lui cu jocuri (dansuri), să-L laude cu toba și cu harfa! (Psalmul 149: 1-3)
■”Lăudați pe Domnul! Lăudați pe Domnul în Locașul Lui cel sfânt… Lăudați-L cu sunet de trâmbiță; lăudați-L cu alăuta și harfa! Lăudați-L cu timpane și cu jocuri (dansuri); lăudați-L cântând cu instrumente cu coarde și cu cavalul. Lăudați-L cu chivale zângănitoare. Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul!” (Psalmul 150: 1-6).
Evreii, într-adevăr, și astăzi dansează un fel de horă în sinagogile lor, cu niște cântări exuberante și cu o bucurie debordantă. Unii din mișcarea carismatică au împrumutat de la evrei acest fel de manifestare, pe când unii de la noi au repulsie față de astfel de manifestări de bucurie și preferă să stea înțepeniți în băncile lor și să cânte cântări adormitoare și de foarte multe ori triste.

Acesta este unul dintre multele exemple care ar putea fi date cu privire la forma de manifestare în casa Domnului și în orice adunări ale copiilor lui Dumnezeu. Adăugați la aceasta felul de muzică folosit de unii și de alții. Și altele.

Voi căuta acum să mergem mai în adâncime. Pentru aceasta, ne vom îndrepta acum atenția spre învățăturile Domnului nostru Isus Cristos.
Prin toată învățătura Lui, Domnul Isus ne înfățișează situația din lume ca pe două împărății în conflict. Pe Diavolul, El îl numește ”stăpânitorul lumii acesteia” și pe Sine se înfățișează ca pe cel ce năvălește în casa celui tare ca să-i jefuiască bunurile, adică să-i zmulgă pe oameni de sub stăpânirea lui. Domnul Isus își definește propria moarte ca acțiunea prin care face ”răscumpărare pentru mulți.” Răscumpărarea era acțiunea de cumpărare pentru eliberare a unui sclav. Dar acțiunea Domnului Isus pentru eliberarea oamenilor din sclavia Diavolului nu se limitează nicidecum la cruce, ci începe prin predicarea Împărăției lui Dumnezeu, prin vindecări și prin scoateri de demoni.

Astfel, predicarea Împărăției lui Dumnezeu este sămânța care cade într-o inimă bună, care o înțelege și care o cultivă cu răbdare până aduce rod, care este asemănarea cu Dumnezeu și cu Fiul Său și, deasemenea, multiplicarea (treizeci, șaizeci, o sută). Dar scoaterea demonilor face parte din aceeași luptă dintre cele două împărății. ”Dacă eu scot demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi” (Matei 12:28). Deasemenea, bolile pot fi cauzate de stăpânire demonică: femeia gârbovă de spate ”era stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputință” și Domnul Isus explică că pe femeia aceasta ”Satan o ținea legată de optsprezece ani” și că ea ”trebuia dezlegată de legătura aceasta” (Luca 13: 10-16). Domnul Isus arată legătura dintre boala fizică și dominația păcatului atunci când I se aduce un paralitic pe targă și El începe vindecarea lui prin declarația. ”Îndrăznește, fiule! Păcatele tale sunt iertate.” (Mat. 9:2)

Prin urmare, în lupta Lui împotriva împărăției lui Satan, Domnul Isus face trei lucruri: predică Împărăția lui Dumnezeu (le explică oamenilor ce înseamnă să ieși de sub puterea lui Satan, să intri sub stăpânirea lui Dumnezeu și cum să trăiești ca să rămâi sub această stăpânire), scoate din oameni demonii și le vindecă bolile. Dar acum urmează un fapt de o importanță crucială:Citeste mai departe!

Preluat de pe Stiri Crestine.ro

CUM STAI CU ZIUA DE AZI?

IACOV 4:14 …şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.

Cum stau cu ziua de AZI? Îmi pun mereu această întrebare în gândul meu. De multe ori suntem prea ocupaţi cu ziua ce a trecut şi ne gândim câte am fi putut face şi nu am făcut. Iar AZI ne gândim la mâine, câte planuri avem şi câte drumuri sunt de făcut. Suntem atât de dificili în ce priveşte ziua de AZI! O trăim ca şi cum nu am trăi-o şi suntem ca şi cum nu am fi. AZI e ziua noastră, AZI putem face totul pentru Hristos! Ieri, s-a dus spre infinit, mâine, nu ştim de-l vom apuca. Şi îmi place versetul care zice: Ci indemnati-va unii pe altii in fiecare zi, cata vreme se zice: “astazi”… EVREI 3:13 sau cata vreme se zice: “Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile, ca in ziua razvratirii.” EVREI 3:15.

Acel care a pus viaţă în noi şi Îşi înnoieşte bunătăţile faţă de noi zi de zi, doreşte ca ASTĂZI să ne punem la dispoziţia Lui, în aşa fel să uităm că va mai fi un mâine, şi acest ASTĂZI să pară că ar fi ultima zi din viaţa noastră.

De ce să ne îngrijorăm atât de mult pentru mâine? Totul este în mâna Lui şi El ştia totul înainte ca noi să fi existat în acest univers. ASTĂZI Dumnezeu îţi vrea inima şi toată fiinţa ta să fie predată Lui în întregime. ASTĂZI mai poţi schimba la tine ce nu ai reuşit până acum. ASTĂZI mai poţi vizita un bolnav care e în spital de multă vreme. ASTĂZI mai poţi ierta ce trebuia iertat de mulţi ani. ASTĂZI mai poţi trece pe lângă nevoiaşi dar să nu fi nepăsător şi să simţi cu ei. ASTĂZI poţi cânta spre Slava Lui, ASTĂZI poţi citi Cuvântul, poţi postii, te poţi ruga. ASTĂZI poţi sp fi un ajutor cu adevărat potrivit pentru soţul sau soţia ta. ASTĂZI poţi face atâtea lucruri minunate. ASTĂZI picioarele tale mai pot alerga să facă binele, MÂINE nu poţi ştii dacă viaţa ta nu se va sfârşii şi te trezeşti pierdut pentru vecii, că puteai ASTĂZI un altfel de om să fii!

TU DRAGUL MEU CITITOR CUM STAI CU ZIUA DE AZI? Ţi-ai propus să fi mai sfânt, mai curat, mai pocăit? Sau gândurile tale sunt năpădite de lucruri fără valoare?

DOAR ASTĂZI E AL TĂU, IUBEŞTE-L PE DUMNEZEU ŞI UITĂ TOT TRECUTUL TĂU, CA SĂ TE POŢI BUCURA AZI DE PREZENŢA SA…ŞI DE NU VA MAI FI UN MÂINE PENTRU TINE, SA NU REGREŢI TOT CE PUTEAI FACE AZI ŞI NU AI FĂCUT!!!

Flory Patru, meditatii crestine

Cuvantul care iti da putere!

-„Strîng Cuvîntul Tau în inima mea, ca sa nu pacatuiesc împotriva Ta!” Psalmul 119: 11-

Traim într-o societate ce tolereaza totul, mai putin pe aceia care sustin ca Domnul Isus este singura cale ce duce la mîntuire. Cultura în care traim acum defineste adevarul ca fiind ceva relativ.

Din acest motiv, a trai pentru Hristos poate fi cîteodata o adevarata provocare, sau poate parea chiar imposibil!

Vreau sa-ti spun acum ca singurul mod prin care poti lupta împotriva acestor lucruri este sa te folosesti de Cuvîntul lui Dumnezeu.

Asa cum putem observa în versetul de azi, David a înteles importanta adevarului Cuvîntului Sfînt, care i-a cuprins fiinta si a început sa-i conduca viata. Acelasi lucru trebuie sa fie adevarat si pentru noi!

Daca esti serios în ceea ce priveste credinta, angajeaza-te începînd chiar din aceasta zi sa citesti si sa studiezi Cuvîntul lui Dumnezeu. Daca vei face aceasta, vei avea putere sa lupti împotriva nimicurilor care te ataca zi de zi, pentru ca esti urmas al lui Isus Hristos si te hranesti cu cea mai bogata hrana spirituala: „Cuvîntul Scripturii”

SINGURUL MOD PRIN CARE TE POTI ÎMPOTRIVI CU PUTERE ÎMPOTRIVA LUCRURILOR CE VOR SA TE ATACE ESTE SA TE FOLOSESTI DE CUVÎNTUL LUI DUMNEZEU.

Marturie – Stoica Emanuela

In oala cu otel topit la peste 1500 de grade a avut loc o explozie puternica si otelul s-a imprastiat in toata hala. Acolo se afla sotul meu impreuna cu un coleg. A simtit mii de ace de otel fierbinte pe tot corpul si a luat foc. A inceput sa-si piarda cunstinta cand 2 MAINI PUTERNICE L-AU ridicat de jos… citeste aceasta marturie incredibila > http://crestintotal.ro/2010/10/18/marturie-stoica-emanuela/#more-21864 Trimite mai departe.

Armata care-şi omoară răniţii

Multă lume spune că cel mai frumos găseşte la ”pocăiţi” unitatea. Le place că simţim unii cu alţii, că ţinem unii la alţii. E adevărat, aşa ar trebui să fie. Dar…de o perioadă de timp, am tot discutat cu diferite persoane. Am discutat mult şi aprins. Prin discuţia noastră, s-a auzit fraza: ”Pocăiţii sunt singura armată care-şi omoară răniţii”. Pentru moment, am rămas mută. Am reflectat şi…am realizat că e adevărat.
Am uitat să mai ridicăm cu dragoste pe cel ce cade. În loc să-l copleşim cu iubire şi cu o căldură frăţească, îl îndepărtăm cât mai mult de biserică, de noi şi de mediul în care ar trebui să rămână. Spunem că nu avem nevoie de aşa ceva în biserică, nu ne trebuie exemple negative şi să scoatem răul din mijlocul…Citeste mai departe.

Stiri Crestine.ro

Fii constiincios in orice lucru!

-„Ea a zis: ,Da-mi voie sa strîng si sa culeg spice dintre snopi, ramase pe urma seceratorilor.’ Si de azi dimineata, de cînd a venit, a stat în picioare pîna acum, si nu s-a odihnit decît o clipa în casa”.” Rut 2: 7 -

Daca te întrebi cumva care este planul lui Dumnezeu pentru viata ta, priveste cu atentie la Rut si învata lectia data de ea.

Rut ne exemplifica pe mine si pe tine. Fiindca a fost credincioasa cu ceea ce avea, cu locul în care se afla si cu ceea ce Dumnezeu i-a pregatit, a mers la cîmp si a început sa lucreze pamîntul. Munca a fost una grea pentru o femeie. Asa cum putem citi în versetul de astazi, ea venea la cîmp devreme si pleca foarte tîrziu.

Un lucru care mi se pare important este acela ca Rut nu stia viitorul si nu stia nimic nici despre Boaz, cel pe care Dumnezeu l-a pregatit ca viitor sot. Nici nu stia ca urma sa devina strabunica lui David, urmasul direct al Domnului Isus Hristos.

Nu avea nicio ideea despre ceea ce avea sa-i rezerve viitorul. Cu toate acestea, Rut a hotarît sa faca ceea ce i se ceruse pentru acea zi si i-a permis Domnului sa o conduca, ascultîndu-l cu credinciosie.

Vreau sa îti spun ca Dumnezeu ne conduce si pe noi în acelasi fel. Sîntem chemati să „înflorim acolo unde am fost plantati.” De aceea, trebuie sa muncim din greu pentru a împlini toate sarcinile pe care Domnul ni le-a dat.

Iata ce experienta minunata a avut Rut. Ea a trait succesul si împlinirea în acea zi, pentru ca a mers acolo unde a simtit ca Dumnezeu o trimite.

Împlinesti în acelasi fel voia lui Dumnezeu în viata ta? Si aduci roada acolo unde te-a asezat Dumnezeu?

ORICE TI SE CERE SA FACI, FA CU TOATA SIRGUINTA!

Bun venit!

Bine ai venit pe adresa noului meu blog Adevarata Fericire!

Blogul adevarata Fericire s-a mutat pe Worpress deoarece acesta ofera multiple facilitati.

Imi propun ca, de acum inainte sa transform acest blog intr-unul mai personal si totusi sa pastrez linia obisnuita a blogului Adevarata Fericire (meditatii biblice, resurse crestine, poezii, muzica,  stiri) dar si postari personale, editoariale si alte aparitii de larg interes!

Fiti binecuvantati!

Corneliu Nita

18 Octombrie 2010